Prevenirea și stingerea incendiilor; reguli de bază

instalatii de stins incendii
Instalatii de stins incendii, exercitiu cu operator

            Cunoscută în general sub denumirea de „activitate PSI”, referirea este clară: tot ce ține de incendii, cum să le stingi și (mai ales) cum să le previi! Referitor la acest sector de activitate, unul a cărui importanță devine mult mai relevantă în situații de dezastru, s-au elaborat suficiente regulamente și acte normative. Tocmai pentru a evita distrugerile. De fapt, sunt o mulțime de reglementări.

            Marea deficiență a tematicii PSI este însă aplicarea regulilor. Neglijența și tratarea cu superficialitate a acestora, chiar dacă sunt cunoscute, ca să nu mai vorbim de ignorarea cu bună știință a normativelor, toate duc la dezastre. Cea mai importantă pierdere este cea de vieți omenești. Altfel, bunurile materiale pot fi refăcute sau înlocuite.

Instruirea personalului se face cu dăruire

cusuri de stingere a incendiilor
Cursuri pompieri stingere incendii

            Repetată la nesfârșit, sintagma cu regulile pe care trebuie să le urmeze personalul pentru prevenirea și stingerea incendiilor va deveni obositoare. Oricât de juste și evidente ar fi regulile PSI, dacă ele sunt expuse tern, fără ca persoana care instruiește să arate o minimă aplecare spre subiect, cel care trebuie să știe cum se folosește un stingător de incendiu va deveni la rândul lui neinteresat. Nu va acumula cunoștințele necesare, iar acest lucru se poate dovedi periculos.

            Este adevărat, cunoașterea instalațiilor de stingere a incendiilor trebuie însușită la perfecțiune, iar folosirea lor trebuie să se facă din reflex. Uneori, reflexul individual în fața unei situații de criză poate face diferența dintre viață și moarte.

Clasele de incendiu clasificare, înțelegerea lor

            Existența categoriilor de incendii, împărțirea lor în grupuri (clase), așa cum sunt ele definite în legislația din România, ar trebui făcută la cel mai inteligibil mod posibil. Aceasta deoarece muncitorul sau funcționarul de la un loc de muncă nu are nevoie să memoreze. Ci de ce se folosește un anumit tip de stingător de incendiu. De ce avem de-a face cu mai multe tipuri de instalații de stins incendii.

stingatoare de incendiu
instalatiile de stins incendii cele mai mici, asa-numitele extinctoare de buzunar

            Așadar, în România, clasificarea incendiilor se face în câteva clase. În funcție de natura elementelor care fac parte din ardere avem cinci clase de incendiu. Plus una nenominalizată, clasa E, cea a instalațiilor electrice de până la 1000 V.

  • A – materiale solide, respectiv lemn, hârtie, textile, paie, cauciuc și care se sting în cele mai multe cazuri cu apă. Materialele din această categorie ard în general cu jar, mai rapid sau mocnit în funcție de modul în care sunt ele dispuse, de accesul lor la aer, factorul favorizant al acestor incendii. De reținut că stingerea are loc în două etape. În prima se oprește arderea cu flăcări, în a doua se inundă focarele mocnite care ard în profunzime.
  • B – materiale lichide sau solide lichefiate, precum hidrocarburile, gudronul, lac, uleiuri sau substanțe chimice. Sunt incendii la care caracteristic este faptul că nu ard mocnit. Adică odată ce ai stins flăcările înseamnă că și incendiul a fost stins. Incendiile de benzine, uleiuri, petrol, în general nu pot fi stinse cu apă. De regulă se folosesc instalații de stins incendii cu pulbere sau spumă. Destul de rar pot fi stinse și cu vapori de apă, în funcție de tipul substanței, de amploarea incendiului. Gudroanele, plasticurile, substanțele lichefiate degajă fum și mari cantități de căldură, nu întodeauna se pot stinge cu apă.
  • C – incendiile de gaze, respectiv metan, propan, acetilenă, hidrogen… sunt în general precedate de explozii puternice, datorită acumulării unor pungi care au devenit explozive la un anumit aport de oxigen. De regulă prima operațiune pe care ar trebui să se concentreze acțiunea pompierilor este blindarea scurgerii de gaz care a provocat incendiul. Se folosesc extinctoare cu pulbere de tip ABC.
  • D – metale, ca magneziu, zinc, aluminiu… acestea provoacă incendii care sunt foarte toxice pentru personalul din imediata vecinătate. Apoi, sunt și generatoare de lumină în cantitate mare. Pentru stingere se folosesc pulberi, nisip uscat. Este periculos contactul cu apa deoarece se degajă hidrogen, ceea ce generează riscul de explozie.
  • E – incendii la instalațiile electrice, de regulă au loc datorită scurtcircuitelor sau supraîncălzirii. Pentru stingere nu se folosește apa! Deoarece apa e bun conducător electric. Prima operațiune ar trebui să fie întreruperea curentului electric. La incendiile instalațiilor electrice de sub 1000 V se folosesc stingătoare cu pulbere de clasă C. Sau cu CO2, dar în niciun caz cu spumă și, repetăm, excludeți folosirea hidrantului.
  • F – instalații de gătit,  respectiv uleiuri vegetale sau animale în instalațiile de gătit, preponderent în mediul casnic. Este o grupă aparte de incendiu și are ca rezolvare stingătorul cu pulbere sau CO2. Având în componență uleiuri, este limpede că apa nu are eficiență.

Mai multe informații despre modul de derulare al operațiunilor de stingere a incendiilor, în funcție de clasa din care acestea fac parte veți putea găsi pe site-ul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Verificați secțiunea de legislație.

Amplasarea stingătorului de incendiu

            Orice instalație de stins incendii trebuie amplasată astfel încât să poată fi folosită cu operativitate. Există în acest sens câteva criterii pe care personalul care face instruirea PSI trebuie să reușească să le introducă în mentalul celor direct implicați. A celor care se află sub riscul producerii unor incendii. De asemenea, este o rutină caracteristică personalului însărcinat cu supravegherea și mentenanța acestui tip de instalații de stins incendii.

  • Distanța dintre stingător și posibilul focar trebuie să țină cont de drumul parcurs efectiv de către operatorul de producție până la extinctor;
  • Se ține cont de dificultatea acestuia, adică de uși, de coridoare, spații de separație, etc.
  • Distanța nu trebuie să fie mai mare de 15 m la focare din clasa B;
  • Pentru posibilele focare de incendiu din clasele A, C și D nu se va depăși 20 m;
  • În același timp, se consideră că nu trebuie să fie o distanță mai mică de 2 m între stingătorul de incendiu și focar. Motivul este limpede, stingătorul să nu fie afectat el însuși de incendiu.
stingatoare de incendiu
Stingătoare de incendiu produse de Alsting

            Stingătoarele de incendiu se vor amplasa pe cât posibil deasupra solului sau podelei, tocmai în ideea de a fi la adăpost de agenții chimic care l-ar putea coroda.

            Instalațiile de stins incendii din gama stingătoarelor se vor amplasa deasupra solului la maxim 1,4 m, astfel încât să poată fi folosite și de persoane cu constituție mai firavă.

             În ceea ce privește accesul la acestea, este logic că trebuie să fie cât mai facil. Blocarea folosirii unui extinctor ar putea avea consecințe dintre cele mai nefaste.